Centrul de arhitectură cultură urbană și peisajUzina de Apă” este un spațiu dedicat creației artistice contemporane. Cu o semnificaţie istorică, tehnologică şi arhitecturală deopotrivă, Uzina urmărește să readucă rezervoarele în viața orașului și a regiunii, prin acțiuni, dialog și dezbateri de idei care să activeze comunitatea și să o inspire.

 site-ul oficial al Uzinei de Apa este în lucru.

FATA DIN CURCUBEU cu Marcela Motoc


   În cadrul Zilelor Culturii Urbane ediția a IV-a, 2015, ca eveniment artistic, anul acesta ne-am hotărât să vă prezentăm o piesă de teatru interpretată de actrița Marcela Motoc, după textul și în regia Liei Bugnar. În premieră la ”Uzina de Apă”Centrul de arhitectură, Cultură urbană si Peisaj - acest spectacol nu are, la o primă vedere, nici o legătură cu tema de anul acesta, ”Patrimoniul Cultural în afara granițelor țării”. Simbolistica acestei alegeri nu provine neapărat din tema spectacolului cat mai degrabă din istoria acestei piese…
    "Fata din curcubeu” e ca un pumn în stomac, e ca un borcan de iaurt pe spatele ars al unui rătăcit în Sahara, e ca o pană de păun picată în sleaul înnoroiat lăsat de roata unui tractor, e ca numărul de pe brațul unui evreu supraviețuitor, e ca un hohot de râs când încă nu ți-a trecut tristețea de adineauri." (Lia Bugnar)   
 Mai multe detalii și înscrieri aici Fata din Curcubeu la Uzina de Apa

ZILELE CULTURII URBANE la” Uzina de apă”-Suceava-ediția a IV-a 2015 cu tema: PATRIMONIUL ARHITECTURAL ROMÂNESC DIN AFARA GRANIȚELOR ȚĂRII


    În perioada 07-09 august 2015 se va desfășura evenimentul Zilele Culturii Urbane ediţia a IV-a  la aniversarea a 100+3 ani a fostei ”Uzine de apă” cu tema: PATRIMONIUL ARHITECTURAL ROMÂNESC DIN AFARA GRANIȚELOR ȚĂRII.
          Tematica abordată anul acesta se va axa pe problematica identificării, protejării și valorificării patrimoniului arhitectural românesc din afara granițelor țării, patrimoniu cultural definit ca produs al comunităților românești din foste teritorii românești sau constituite pe teritoriile altor state în diverse conjuncturi istorice.
          Se are în vedere în special patrimoniul din Ucraina (Bucovina de Nord) și Republica Moldova, țări care se învecinează cu județele constituente ale filialei Nord-Est (Suceava - Botoșani), din Bulgaria (Cadrilater) și din țările mai îndepărtate în care există comunități românești. Există suficiente exemple care arată că în anumite situații, mai ales în perioade cu regim totalitar, acest patrimoniu a fost defavorizat şi neglijat în raport cu patrimoniul comunității majoritare, suferind degradări și deformări. În cadru general s-ar putea pune problema asupra modului în care respectul pentru arhitectură crează premiza unei convețuiri bazate pe respect reciproc între diversele comunități etnice. Valorificarea culturală a Uzinei de apă, care este prin excelență un produs al comunității germane din Suceava, se dovedește un exemplu în acest sens. Aici găsiți desfășurarea evenimentului pe zile.